La un moment dat o mai luăm razna. Ne lăsăm în voia impulsivităților, ne lăsăm duși și conduși de tot ce nu am rezolvat de prin umbra noastră, de tot ce nu am conștientizat că zace acolo, sau poate doar așteaptă să se pună în slujba creșterii noastre. Dacă știu că sunt agresiv, mă înscriu la un club de rugby. Dacă știu că-mi plac până la nebunie dulciurile, mă pot face cofetar. Dacă nu știu că instinctele mele sunt și darurile mele, cum pot să le pun în lumină?
Nu pot, cât timp nu știu 🙂
Și apoi, și dacă știu, cum fac până nu testez, până nu mă testez?
Ei, nu mai bine să încep să mă cunosc?
Spor la introspecție!