Viața e o luptă în care câștigă cei puternici.
O propoziție pe care am auzit-o cu toții și care ne-a programat, ne-a înscris în ADN războiul.
De copil e nevoie să lupți cu mama când ți-e foame, să-ți ceri drepturi și să dovedești că meriți să fii aplaudat, premiat de la grădiniță.
Începem foarte devreme să învățăm cum e nevoie să procedăm atunci când vrem să obținem ceva, sistemul de recompense și pedepse social funcționând cu brio acasă, la școală, în parcul de joacă.
Ne modelăm comportamentul astfel încât să oferim celorlalți ceea ce vor să vadă și să primească de la noi, așteptând consecința faptelor și comportamentelor noastre. Facem prea puțin din ceea ce facem pentru acțiunea în sine, intenția din spatele acțiunii fiind recompensa sau frica de pedeapsă.
Aici se declanșează de fapt adevărata luptă, războiul cu noi înșine.
Ce sunt și ce vreau să par că sunt, pentru a obține X
Ce fac și ce vreau să se vadă că fac, pentru a obține X
În întrebările de mai sus, X este orice căutăm întotdeauna să primim: obiecte, bani, apreciere, iubire, recunoaștere. X însă poate fi redus la necesitățile general umane reprezentate în piramida lui Maslow, sau și mai mult, X poate însemna iubire, doar iubire.
Pentru că un copil care primește mâncare( necesitate de la baza piramidei cu pricina) se simte apoi sătul, cineva i-a satisfăcut acea necesitate de bază, și inconștientul său preia mesajul:”Cine m-a hrănit mă iubește”.
Extinzând exercițiul, observăm cum persoana care ne recompensează cu câteva cuvinte de apreciere(”Bravo”, ”Faci bine ce faci”), hrănind nevoia de mai sus din aceeași piramidă, oferă o altă formă de iubire așteptată.
Nimic greșit să oferim iubire, normal este să o căutăm în toate formele ei. Doar conflictul care se declanșează în noi în încercarea de a obține toate X-urile devine arma cu care ajungem să ne autodistrugem, mai repede sau mai încet, dar sigur.
Ce se întâmplă de fapt cu noi atunci când întrăm în acest conflict?
Răspunsul este deja foarte la îndemână dacă ne răspundem cu sinceritate la cele două întrebări cu X.
Vom afla că vrem să părem ce vor ceilalți să fim sau ce credem noi că vor ceilalți să fim și facem acele lucruri care vor demonstra altora acestea.
Am spus sinceritate? Am exprimat de fapt o invitație la a privi în spatele primelor răspunsuri, condiționate de convenții sociale, de frici, de credințe de neputință și neacceptare. O invitație la a descoperi INTENȚIA adevărată din spatele comportamentelor, gândurilor, faptelor.
Psihoterapeut Iulia Crut
Un articol publicat joi, 22 octombrie 2015, la rubrica Sfatul Psihologului a Ziarului Evenimentul
http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/lifestyle/privirile-din-oglinda-cu-doua-fete–217239987.html