Admirăm curajul eroilor din filme mai mult sau mai puțin trucate și, unii dintre noi, ne dorim să fim la fel de bravi. Așteptăm în visare situațiile în care să o salvăm de pe Titanic pe frumoasa domnișoară, visăm cu ochii deschiși la propriul act eroic. În viața reală, rămânem visători și temători, prizonieri ai sintagmei „Îi este frică și de umbra lui”.
Fricile noastre de fiecare zi nu sunt cele ce se redau pe pelicula de film, nu au componenta eroică cu priză la public. Poate doar în videoclipurile motivaționale.
Ne temem să schimbăm lucruri care nu ne fac bine, păstrăm obiceiuri, locuri de muncă, relații distrugătoare. Frica de schimbare este teama de ceea ce nu cunosc. În multe situații, schimbarea aduce ceva bun, un loc de muncă mai bine plătit, un plus de sănătate, liniște. De ce rămân totuși femei agresate în relații toxice? Teama că ceea ce ar urma după ar putea fi mai rău.
Ne dorim recunoașterea meritelor, acceptarea, iubirea celor din jur.și acționăm adesea din teama de a nu pierde toate acestea. Dacă din start intenția noastră ar fi aceea de a evolua în fiecare zi, având înțelegerea a ceea ce suntem, fără a urmări permanent să nu pierdem ceva, toate acțiunile noastre ar fi debarasate de presupuse sau reale așteptări ale celorlalți. Ne-am manifesta liber. O întrebare utilă în a descoperi când acțiunile noastre se doresc a fi remarcate, acceptate și aplaudate de ceilalți ar fi CUM M-AȘ COMPORTA ÎN ACEASTĂ SITUAȚIE DACĂ NIMENI NU AR AFLA DESPRE CE FAC.
Frica de evaluarea celorlalți ne împiedică să vorbim deschis și fără prea multe emoții, ne oprește să ne exprimăm păreri, ne impinge către false demonstrații a ceea ce suntem prin intermediul obiectelor-casa cea mai, mașina cea mai. De obicei, atunci când noi înșine ne obișnuim să nu mai evaluăm o persoană după aspectul exterior sau după accesoriile exemplificate mai sus, abia atunci începem să nu ne mai temem de evaluarea celor din jur. A te strădui să faci lucruri bune, a-ți dori să ajuți prin ceea ce faci, nu exclude evaluarea celor din jur. Diferența se află în atitudinea pe care o avem noi asupra părerii celorlalți. A ne raporta la ceea ce au de spus alții în legătură cu ceea ce suntem, ceea ce facem, în mod constructiv, este o modalitate bună de a scăpa de această frică. Altfel spus, din părerea altuia despre activitatea noastră putem extrage modalități de a îmbunătăți ceva, în loc să ne simțim criticați, nedreptățiți.
Psihoterapeut Iulia Cruț
Acest articol a fost publicat joi, 25 august 2016, la rubrica Sfatul psihologului, în Ziarul Evenimentul
http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/lifestyle/fricile-care-ne-paralizeaza–217333399.html