La începutul unei relații prea puțin observăm prin ce ne deosebim de partener, atracția dintre cei doi se produce în acele puncte în care există interese comune, iar diferențele sunt considerate uneori ca niște trăsături ”exotice”, prin prisma lor poate că partenerul devine mai interesent sau, din păcate, ca un lucru ce poate fi schimbat, care ”o să-i treacă”.
După ce euforia primilor ani împreună iese la iveală faptul că nu este suficient să ne completăm cât timp nu ne acceptăm diferențele, cât timp nu întărim, nu căutăm și intenționat punctele comune de interes, acele lucruri care să ne aducă mai mult împreună, care ne motivează prin acțiunea în sine nu făcută doar de dragul celuilalt. A face un demers, a intreprinde o acțiune pentru celălalt nu este dăunător în sine dar, cât timp acea acțiune nu este și pentru noi una de interes real, mai profund, este posibil ca ceea ce facem să capete o notă de ”efort depus pentru altul” , ceea ce, în timp ne poate obosi.
Relațiile obosesc și din prea multă străduință și datorită mitului complementarității, atunci când oamenii speră să se ”completeze”, uitând că ceea ”ce ne aseamănă ne adună”.
De multe ori conflictul în cuplu pleacă de la ignorarea diferențelor dintre noi sau de la dorința unui partener de a schimba la celălalt ceea ce este diferit de sine. În fapt, este o neacceptare a faptului că nu suntem întru totul la fel.
Popular, se vorbește despre diferențele dintre bărbați și femei, unele stereotipii făcând mai mult rău decât bine pentru că nu toți bărbații se uită la meciuri și nu toți sunt foarte tăcuți, așa cum nu toate femeile adoră să meargă la cumpărături sau nu toate femeile stau ore în șir la telefon.
Dincolo de stereotipiile de gen, aceste diferențe generale dintre bărbați și femei, este utilă observarea partenerului prin prisma a ce este și ce-i place lui personal, ce îl motivează, cum se simte confortabil, care îi sunt aspirațiile, plecând de la lucruri aparent banale, din viața de zi cu zi și până la aspirații intelectuale, spirituale.
Sigur că nu am văzut prea mulți bărbați care să viseze cu ochii deschiși la încă un dulap nou în casă, dar am auzit despre conflicte pe tema aceasta. La fel, nu am văzut prea multe femei care să răsfoiască reviste de mașini în căutarea modelului perfect.
La un alt nivel, când unul dintre parteneri adoră să-și petreacă timpul liber hoinărind, călătorind, în mișcare, iar celălalt își simte că se odihnește și se relaxează cu o carte în mână sau vizionând un film, diferența dintre ei are șanse să nu se transforme în conflict dacă se ”negociază” un timp al fiecăruia versus un timp petrecut împreună, căutând modalități care să le reunească dorințele- poți merge să citești și pe un vârf de munte la fel cum un film bun, vizionat după o zi de călătorit poate încheia frumos o zi liberă.
Între compromis i acceptarea celuilalt așa cum este diferența o face comunicarea reală între parteneri, fără dorința de a-l ”trage” după noi pe celălalt doar pe drumul nostru, mergând și după impulsurile sale. Însă, căutarea punctelor comune de interes, de la activități fizice, la preocupările care ne împlinesc emoțional sau ne dau satisfacții intelectuale și împlinire spirituală dau sens și leagă relațiile, făcând doi parteneri compatibili.
Psihoterapeut Iulia Cruț
Un articol publicat în Ziarul Evenimentul joi, 27 august 2015
http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/lifestyle/cum-poti-imbunatati-relatia-cu-partenerul–217221035.html