Ce înseamnă vocație? Ce înseamnă să faci în viață ceea ce îți place?

Acel lucru pe care îl facem bine, pe care atunci când îl facem uităm de măsura timpului, în urma acelei activități nu ne simțim extenuați ci, dimpotrivă, încărcați sufletește, chiar dacă obosiți.

Confundăm însă vocația cu plăcerea și credem că ceea ce facem cel mai ușor, fără să depunem efort, fără să ne depășim momente de lene, de ezitări sau de renunțări. Credem că a face ceea ce suntem meniți să facem e o curgere din afara noastră, în exclusivitate. Că noi nu trebuie să dedicăm timp, efort, voință pentru a împlini acel dar, har al nostru. Păcăliți de sintagme ca ”nimic nu trebuie”, privim dezolați și frustrați cum făcând doar lucrurile ușoare, care ne fac plăcere, prea mari realizări nu avem, sau ele nu aduc un suficient aport calitativ vieții, cum energia sufletului, în loc să crească, scade tocmai prin nemulțumirea în care trăim.

În viață nu trebuie să sacrificăm energia acestui suflet al nostru, nu trebuie să greșim prin asta în primul rând față de noi înșine. Dar trebuie să ne asumăm responsabilitatea multor situații în care TREBUIE să învățăm să ne autodepășim, să știm când să renunțăm la obiceiurile care stau în calea evoluției noastre, trebuie să facem multe din lucrurile care nu ne plac pentru a putea să le facem pe cele care ne plac și mai ales pentru a putea să le facem pe cele care ne împlinesc. Toate eforturile acestea se cumulează undeva, se ”notează” dacă vreți ca ”bile albe” pentru noi, undeva în acest univers, iar la un moment dat, după ce noi nu vom mai fi urmărit recompensa, aceasta vine. În tot acest timp, vom fi renunțat și la a ne întreba ce greșeam, vom fi adoptat o atitudine care presupune să ne ridicăm și să o luă de la capăt de câte ori TREBUIE. Pentru că nimic nu trebuie dar ne suntem nouă datori să ne complacem mai puțim, să muncim mai mult, să ne fim lumină când ne este întuneric.

Și când singuri nu ne găsim scânteia, apare lângă noi exact omul potrivit, situația potrivită din care să ne învățăm și această lecție.

Pentru mine, cu compasiune, a fost exact așa- la momentul potrivit, Omul potrivit.

Crezi că și pentru tine?

Fragment din cartea ”Cum să nu ucizi joaca. Destine împlinite și vocație”, autor Iulia Cruț

Cartea o poți comanda AICI

Dacă îți cauți un drum, un răspuns, dacă vrei să afli mai multe despre vocația ta, despre darurile și harurile tale și cum să le folosești programează o întânire scriindu-mi un email pe adresa iuliacrut@yahoo.com. Consilierea se poate desfășura și prin Skype, cu programare.

Citește și

Terapie și consiliere spirituală. Cum și de ce?