La editura Meditative Arts a apărut ediția a doua a cărții ”Trei săptămâni cu trei copii. Parenting, educația pe bază de rețete universale?”
Am adunat câteva din părerile celor care au citit aici.
Cartea poate fi cumpărată din Librăriile Cărturești, iar pentru a comanda cartea online:
https://carturesti.ro/carte/trei-saptamani-cu-trei-copii-10475367
https://www.libris.ro/?sn.q=iulia%20crut
”Nu poți să crezi un critic literar care nu a scris măcar un roman de succes, fie el și succes de critică, așa cum nu poți să crezi pe cineva care dă sfaturi despre creșterea copiilor și nu i-a urlat nici unul noaptea în cap, nu a crescut pe nici unul, nu a trăit rolul de părinte.
Iulia Cruț poate fi crezută din acest punct de vedere, mai ales că, în prima parte a cărții, își povestește aventurile de mamă și de „mătușă” imperfectă, de femeie la început doborâtă de un copil mult prea energic, mult prea isteț, mult prea…
Și ce face un psiholog care se trezește în postura de a avea grijă de un copil? Învață! Învață ca să-și scape pielea, învață ca să supraviețuiască, așa cum toți o facem în postura de părinte, învață apoi și generalizează pentru a veni în ajutorul celorlalți părinți și educatori, a psihologilor care ajung să lucreze cu copiii și pentru copii.
Dacă prima parte este povestea, cât se poate de reală, aproape jurnal, aproape ficțiune dacă nu ți-ar spune că este vorba de crudul adevăr, partea a doua a cărții este „lecția” necesară pentru a păstra echilibrul în creșterea copiilor, pentru a trece peste momente dificile, pentru a face lucrurile nu ca la carte, ci așa cum este posibil și necesar.
Cei care au trăit sau trăiesc momente asemănătoare se vor regăsi și vor găsi soluții pentru a scăpa mai ușor pentru ei și mai cu folos pentru copii din situații mai mult sau mai puțin dificile.
O carte numai bună de citit și de viitoarele mame – nu că tații nu ar avea și ei nevoie de ea!”
Vlad T. Popescu
”In vartejul zilnic, e greu sa ramai prezent si sa fii constient de tine insuti. Cand exista insa si copiii in preajma, ai tai si ai altora, totul pare sa fie si mai alambicat. Presiunea de a fi asa cum se astepata altii, cum crezi tu ca ar trebui sa te comporti cu ei, este si mai apasatoare. Cand reusesti insa, coplesit de responsabilitatile adultului, sa scoti copilul din tine, si sa-l lasi sa zburde alaturi de copiii din preajma este binefacator si magic.
Bucuria pe care o simti eliberand ceva ce nu stiai ca mai exista in adult, constientizarea libertatii parintelui, a faptului ca nu exista reguli si retete care sa te tina in siguranta, face lectura acestei carti o minunata experienta, pe care o traiesti alaturi de personaje, care te plimba atat prin locuri frumoase, cat si prin cotloanele sufletului, dar si al eului propriu.
Copiii sunt ca niste ghizi, care ne ajuta sa ne privim in oglinda, cu blandete si sa ne imbratisam cu caldura, care vin sa creasca copilul din adult, desi adultul crede ca menirea lui e sa creasca copilul.
O carte pe care simti ca trebuie sa o citesti in tihna, pentru ca peisajele, actiunea, emotiiile sa se aseze in structurile tale, si sa aduca la suprafata ce e mai bun din noi.
O carte care provoaca conectarea cu joaca copilului interior :)”
Gabriela Florea
”Ca mamă vrei pentru copii tot binele din lume. Ca proaspătă mămică te apucă de multe ori disperarea cu mogâldeața de mână neștiind cum să faci. Citind cartea, primul lucru care mi-a venit în minte a fost că aș fi vrut sa o am acu treisprezece ani, atunci când căutam ”rețete de crescut copil cuminte”. Mi-ar fi fost mai ușor să deschid niște uși spre sufletul copiilor mei, aș fi avut niște puncte de pornire atunci când am fost în dificultate.
Rețete nu am găsit nici în această carte, dar am găsit povești cu și despre parinți și copii care vor sa crească frumos împreună, sfaturi despre cum să găsești drum spre copilul din tine și către suflețelul pe care-l ții de mână. Cartea ne conduce cu zâmbetul pe buze printre boacăne și ofuri de părinți, pe cărările jocului numit “educația copilului”.
Din poveste se desprind fire ce te duc spre momente pe care le trăiești și tu, ca părinte, spre situații pe care nu ai cum sa le ocolești. Primești dezlegări și gânduri care te ajuta să vezi altfel lucrurile, dintr-o altă perspectivă. Nu e puțin lucru deloc!”
Cati Harea
”Trei săptămâni, cu trei copii” este spațiul în care ai ocazia să te întâlnești cu alți părinți sau viitori părinți, psihologi sau educatori, adulți care au aceeași dorință: construirea unei relații frumoase și durabile cu copilul. Cartea este despre noi toți, iar umorul cu care este scrisă ne oferă o perspectivă foarte lejeră, în ceea ce privește limitele proprii cu care ne confruntăm atunci când avem de-a face cu copiii. Ne întâlnim pe noi înșine, găsim moduri noi de a fi sau ne reamintim bucăți din sufletul nostru demult uitate. ”Trei săptămâni, cu trei copii” este un mod de a fi atunci când munca de părinte devine prea copleșitoare sau prea stresantă. Este o poveste scrisă într-un mod aparte, lejer și sincer, pe cât de real, pe atât de ușor de digerat. Deși tema este greu de abordat, autoarea cărții relevă o perspectivă plină de umor, atât asupra problemelor care apar în preajma copiilor cât și asupra propriilor reacții, dând sentimentul că, deși ai de-a face cu cel mai greu job din lume- creșterea copiilor, o poți face cu joacă în suflet, cu bucurie și cu curiozitate. Senzația că este greu să fii părinte se disipă, iar ideile originale de educație prin joacă se împletesc cursiv cu soluții de păstrare a echilibrului interior pentru adulți. Cadrul creat te eliberează de rigurozități, anxietăți, stres și te conduce către lumea copiilor, o lume a conectărilor emoționale profunde.”
Roxana Mihăilă
”Astăzi găsim peste tot informații despre cum e mai bine să ne creștem copii. Dar, din păcate, din punctul meu de vedere, după ce am citit ceva literatură ”de parenting”, sursele nu sunt
întotdeauna de luat în seamă și povețele se pot transforma în adevărate erori ce vor avea urmeări grave în sufletele și mințile celor mici și celor mari.
Nu cred că „Trei săptămâni cu trei copii” este o carte de parenting. „Trei săptămăni cu trei copii” este o carte despre răbdare, despre neputințe, despre oameni al căror job
depășește statutul de părinte, despre prietenie și nu în ultimul rând despre dragoste.
Personajul principal și totodată autoarea, în tărâmul minunat al Greciei, în plină vacanță, are incredibila putere de a se delimita de rolul de adult și de a se pune în locul celor fără
să își piardă autoritatea în fața acestora. Și, astfel, facem cunoștiință cu suflete dezgolite care trăiesc împreună bucuria vieții. Îmi vine acum în minte titlul unui cântec: cu
toții am fost copii ce au alergat spre mare, ori eroii asta fac pe tot parcursul poveștii, aleargă spre mare, uneori împreună, uneori separat. Dar mereu marea și bucuria acesteia sunt aceleași.
Așa-i și cu experiența „parentingului„! Important e să nu uităm că datoria noastră este de a crește adulți care să se bucure mereu de mare!”
Andreea Uncrop
”Sa ai o Mita la casa ta o fi mai greu, da’ cartea asta-i musai sa o ai la indemana, cat sa o recitesti cand grijile parintesti te macina si uiti de joaca…
O carte personaj – o carte prietena – o carte doica; pe care o recomand a fi citita cu sufletul.”
Ralu Brankundi
”Nu este doar o poveste minunata, ci și o carte de referință pentru voi mămicilor, scrisa frumos și captivanta, mi-a oferit plăcerea de a ma regăsi în câteva rânduri. Mulțumesc pentru inspirația adusa în suflet. Mi-am mai „upgradat” sistemul cu încă un hard putere de la informațiile sentimentale care le-am găsit la tine.”
Diana Pars
În parte, aceste recenzii au apărut inițial pe site-ul The Club Of Serial Readers
https://serialreaders.com/detalii-carte/9589-trei-saptamani-cu-trei-copii.html#r1211
Iulia Cruț
Trei săptămâni, cu trei copii
Format 13×20, 180 pag, 25 lei
„Copiii sunt cei mai fini cititori de suflete şi ne împing să punem în practică ceea ce ştim. Nu ne dau voie să fim altfel decât noi înşine, cu nonşalanţă fiindu-ne oglinzi.
O felie din viaţa reală, trăită cu trei copii, devine o rampă de lansare pentru câteva concluzii care, fără a fi reţete universal valabile, sunt o invitaţie la a ne pune în locul copiilor şi în mijlocul lor.
O dată ce ne dăm jos armurile de adulţi şi păşim în lumea lor cu curiozitate şi cu inima deschisă, copiii ne învaţă tot ce am avea de înţeles despre lumea asta: joaca şi iubirea, trăite în tot ceea ce fac.
Fiecare părinte, din fiecare generație, și-a dorit „mai binele“ pentru copiii lui. Fiecare generație s-a bazat, la un moment dat, pe un curent anume în educația copiilor, în ceea ce azi se cheamă parenting.
Pe ici, pe colo, în toate timpurile, au fost și părinți care nu au fost la cursuri, nu au citit, nu și-au întrebat prietenii despre „cum să le bage mințile-n cap“ odraslelor. Unii, mai mulți decât cunoaștem, au crescut Oameni, au crescut oameni fericiți, sau oameni care au știut cum să caute fericirea, liniștea cea mult dorită.” Iulia Cruț